Mircea Druc: Johannis poate discuta cu Merkel despre Reunire

Klaus Iohanniscandidat la prezidentiale, ar avea posibilitatea de a discuta cu liderii politici de la Berlin eventualitatea aplicarii modelului german de unificare in cazul Romaniei si Republicii Moldova, considera Mircea Druc, fost prim-ministru de la Chisinau.

Continuand paralela cu reuniuficarea Germaniei, Mircea Druc comenteaza marsul de duminica organizat in Bucuresti, pentru unire, spunand ca astfel de manifestari “ii ajuta pe cei increzatori in idealul unirii, tot asa cum procesiunile cu moastele sfintilor ii intremeaza pe cei pacatosi. In 1989, societatea civila din RDG a fost prima care a initiat demolarea zidului de la Berlin”.

Mircea Druc a fost premierul Republicii Sovietice Socialiste Moldova in perioada 25 mai 1990 – 28 mai 1991, inainte de destramarea URSS. In aceasta calitate, Druc era si membru in guvernul sovietic, participand la sedintele Executivului de la Moscova.

Cititi mai jos un interviu realizat pentru Ziare.comcu Mircea Druc despre mesajele unioniste ale candidatilor la prezidentiale, sansele istorice ratate de romanii de pe cele doua maluri ale Prutului, razboaiele din Ucraina si Transnistria si de ce este bine cand Rusia te critica.

A inceput campania electorala din Romania, iar candidatii s-au declarat in majoritatea lor sustinatori ai unui proiect de unire cu Republica Moldova. Este benefica sau nu aducerea acestui mesaj in prim-planul dezbaterii politice?

La realizarea proiectului Marii Uniri din 1918 au contribuit generatii de patrioti. Iar viitoarea unire nu tine de declaratii, ci de “lucrul bine facut” in toate sferele de activitate. Acum este inoportuna vehicularea unui mesaj unionist logoreic si declarativ. Mai ales, in cadrul unor scrutine electorale, in stilul celor de la Chisinau sau Bucuresti.

Cunoasteti foarte bine relatia dintre cele doua state, mai ales in faza de inceputuri. Este pentru politicieni o miza electorala sau vorbim de un real proiect de tara, asa cum presedintele Traian Basescu l-a enuntat?

Acest proiect national a fost enuntat demult, la 1 decembrie 1991, cand un numeros grup de deputati unionisti de la Chisinau si Bucuresti a constituit Consiliul National al Reintregirii. Presedintele Traian Basescu a revenit constructiv, enuntand un real proiect de supravietuire a Romaniei ca stat unitar.

Realizarea reintregirii depinde de gradul de maturitate a clasei politice de la Chisinau, dar si de evolutia Ucrainei. Iar o “expectativa creativa” a romanilor din Vechiul Regat, precum si purificarea actualelor elite de la Bucuresti reprezinta o premiza substantiala.

Precizez: Unionismul romanilor reprezinta o cale de la vis la realitate sau un model de supravietuire. Unionismul este memoria generatiilor de luptatori pentru dreptul de a fi in spatiul nostru ancestral: in Carpati, la Nistru, la Tisa, la Dunare si la Pont Euxin.

Pentru mine, personal, unionismul inseamna un mit, o enigma istorica si lingvistica, un ansamblu de evocari si o practica cotidiana, un sistem de cugetare si actiune, un cod comportamental.

Klaus Iohannis, unul dintre candidatii la prezidentiale, a afirmat ca pentru acest proiect este nevoie de un nou consens politic national, asa cum a fost cel de la Snagov cu privire la integrarea in structurile economice si de securitate ale lumii occidentale. Credeti ca are Romania capacitatea politica de a-si defini in clar un astfel de deziderat?

Romania ar avea acum o asemenea capacitate de formulare a unui obiectiv strategic. Numai ca un atare consens politic nu poate fi atins, daca nu e precedat de un consens si un deziderat similar in Republica Moldova. Apropo, domnul Iohannis are anumite posibilitati de a discuta cu liderii politici de la Berlin eventualitatea aplicarii modelului german de unificare in cazul celor doua state romanesti.

Mesajul unionist a capatat o dimensiune publica pe cele doua maluri ale Prutului. Carui fapt credeti ca se datoreaza acest lucru? De ce acum?

In deceniile post-sovietice s-a produs in Basarabia o acumulare continua de energie nationala. Iar masa de homo sovieticus e succedata de o noua generatie de romani cu aspiratii diferite.

10 indicii care arata ca unionismul este politica de stat

Intervine acum si trepidanta conjunctura externa, care ne mai ofera o sansa de reunificare, fara a repeta intocmai scenarii din trecut. Iar razboiul ruso-ucrainean este abia inceputul unor transformari radicale.

De unde a venit retinerea clasei politice de a discuta despre acest subiect pana acum ceva ani?

Din structura si ierarhia motivelor mercantile, existentiale, personale si de grup ale acelora care au detinut puterea economica si politica in Romania si Republica Moldova. Purcedeti la o radiografie totala a comportamentului elitelor politice autohtone si vom avea un raspuns exhaustiv.

Rusia acuza constant Romania ca a dus politici clare ce au vizat pregatirea unui astfel de proces, cum ar fi reacordarea cetateniilor, burse pentru studenti, relatii institutionale la nivel academic, iar acum si politic. Se afirma ca procesul de romanizare este acum complet. Sunt corecte afirmatiile?

Ca putere imperiala, Rusia are propriile interese in zona si procedeaza ca atare. Intr-un fel, e bine ca niste combatanti ai razboiului psihologic dus de Rusia in prezent critica frecvent Romania. Daca statul roman ar proceda ineficient in relatiile cu Republica Moldova, mass-media de limba rusa ne-ar lauda mereu si… ar fi trist si periculos.

Cat despre “procesul de romanizare”, nu stiu ce sa zic. La acest capitol mai sunt atatea pagini incomplete, chiar si in interiorul actualelor frontiere statale ale Romaniei.

Ati trait perioada anilor de dupa caderea URSS in functia de prim-ministru al Republicii Moldova. Existau in acel moment premizele unei uniri dupa model german?

Nu am fost prim-ministru dupa caderea URSS. De jure imperiul sovietic s-a dezagregat la 5 decembrie 1991. La indicatiile Kremlinului, nomenclatura basarabeana m-a inlaturat din functie in mai 1991. Ar fi mai interesant (chiar si pentru mine personal) sa-i intrebati despre sansele unirii pe cei care au fost prim ministri la Chisinau incepand cu august 1991: Valeriu Muravschi, Andrei Sangheli, Ion Ciubuc si altii.

Erau cele doua Romanii pregatite? Paralela dintre Germania si Romania este valabila pentru acea perioada sau este mai actuala in aceste momente?

Republica Socialista Romana si Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca nu erau pregatite pentru un ideal precum unirea. Din punctul meu de vedere, atunci, in 1991, noi, unionistii, nu aveam un alt element de referinta decat reunificarea recenta a celor doua state germane.

Raman la convingerea mea: cu toate deficientele, unirea a fost posibila in perioada august 1991 – martie 1992. Desigur, pierdeam atunci definitiv Transnistria. Dupa declansarea de catre Rusia a razboiului pe Nistru, in martie 1992, situatia s-a schimbat. Iar drept consecinta, in februarie 1994, la Chisinau a revenit la putere fosta elita prosovietica.

In 2001, Republica Moldova a inregistrat recidiva unui comunism sui generis, care a amanat reunificarea. Insa modelul german de actiune a fost si ramane valabil pentru toti romanii, inclusiv in procesul de finalizare a proiectului de reintregire a patriei.

Duminica s-a anuntat un mars de sustinere a unirii Romaniei cu Republica Moldova cu mii de oameni in strada. In Germania de asemenea manifestarea societarii civile a constituit pilonul mesajului unionist. E suficient de puternica societatea civila de pe cele doua maluri sa impinga spre un astfel de eveniment istoric?

Marsurile ii ajuta pe cei increzatori in idealul unirii, tot asa cum procesiunile cu moastele sfintilor ii intremeaza pe cei pacatosi. In 1989, societatea civila din RDG a fost prima care a initiat demolarea zidului de la Berlin.

Ma intrebati daca in prezent “societatea civila” de pe ambele maluri ale Prutului e suficient de puternica sa accelereze procesul ireversibil al reintregirii? Ca sa pot raspunde, astept rezultatele alegerilor. Ce scor vor inregistra in Republica Moldova partidele unioniste, declarate sau deghizate? Si cine va fi viitorul presedinte al Romaniei?

Interviu realizat pentru Ziare.com de Platforma Unionista ACTIUNEA 2012

Pe 12 octombrie va avea loc la Bucuresti a treia editie a Marsului pentru Basarabia. Mii de romani sunt asteptati in strada pentru a sustine unirea celor doua state, aproximativ 1.000 de tineri din Republica Moldova anuntandu-si prezenta. Plecarea se va face din fata Muzeului Taranului Roman, pe Calea Victoriei, incepand cu ora 14.00. 

ziare.com